Test de risc BPOC: evalueaza-ti probabilitatea de a suferi de bronhopneumopatie obstructiva cronica

Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune pulmonară progresivă, adesea prevenibilă, dar, odată apărută, poate fi doar tratată, nu și vindecată. Citește în articol mai multe despre BPOC și despre testul simplu pe care îl poți face pentru a afla dacă ești la risc de a avea boala.

În BPOC, căile respiratorii din plămâni se inflamează și se îngroașă, iar țesutul în care se face schimbul de oxigen este distrus. Fluxul de aer în și din plămâni scade, iar când se întâmplă acest lucru, mai puțin oxigen intră în țesuturile corpului și devine mai greu pentru persoana afectată să scape de dioxidul de carbon. Pe măsură ce boala se înrăutățește, respirația scurtată creează probleme pacientului cu BPOC, care obosește repede și nu mai poate face toate activitățile pe care le dorește.

Din ce cauze apare bronhopneumopatia obstructivă cronică și cine este la risc?

Deși principala cauză a BPOC este fumatul, și nefumătorii pot face BPOC. Iată care sunt cauzele bolii:

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Fumatul

Aproximativ 85 până la 90 % dintre toate cazurile de BPOC sunt provocate de fumul de țigară. Într-o țigară aprinsă există peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care multe sunt dăunătoare. Toxinele din fumul de țigară slăbesc apărarea plămânilor împotriva infecțiilor, îngustează căile aeriene, provoacă inflamarea tuburilor de aer și distrug alveolele pulmonare.

Mediul de viață

Aerul repsirat în fiecare zi la serviciu, acasă și pe stradă poate juca un rol în dezvoltarea BPOC. Expunerea pe termen lung la aer poluat, fumatul pasiv și praful, noxele și substanțele chimice pe care unele persoane le pot inspira la locul de muncă pot duce la bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Deficiență de alfa-1

Un număr mic de persoane au o formă rară de BPOC numită emfizem legat de deficitul de alfa-1. Această formă de BPOC este cauzată de o afecțiune moștenită, care influențează negativ capacitatea organismului de a produce o proteină (Alfa-1) care protejează plămânii.

Persoanele cu risc crescut de a face BPOC

Specialiștii spun că profilul persoanelor cu risc mai mare de a dezvolta bronhopneumopatie obstructivă cronică arată în felul următor:

au vârste de peste 40 de ani;
sunt fumători sau sunt foști fumători;
au avut parte de o expunere îndelungată la alte tipuri de substanțe nocive pentru plămâni: pulberi, poluare, noxe;
au manifestări sau simptome specifice BPOC: tuse cronică, producție cronică de spută (flegmă), tusea matinală a fumătorului și dispnee (acea senzație de lipsă de aer).

De ce BPOC-ul este mai grav la femei?

Femeile sunt mai vulnerabile decât bărbații la afectarea plămânilor cauzată de fumul de țigară și alți poluanți. În primul rând, plămânii femeilor sunt mai mici, iar în al doilea rând, estrogenul, principalul hormon feminin, poate juca un rol în agravarea bolii pulmonare.

Apoi, femeile sunt adesea diagnosticate greșit. Deoarece BPOC a fost considerată de mult timp ca o boală a bărbaților, mulți medici încă nu se așteaptă să o vadă la femei și ratează diagnosticul corect. În plus, la sfârșitul anilor ‘60, industria tutunului a vizat intens femeile. Acest lucru a dus la o creștere uriașă a numărului de femei care fumează și încă se observă noi cazuri de boli legate de fumat, inclusiv BPOC, pe măsură ce acele femei îmbătrânesc.

Când e cazul să mergi la medic?

Primele semne care ar trebui să te trimită la cabinetul medicului pneumolog sau la cabinetul medicului de familie (care îți va recomanda să mergi mai departe la un pneumolog) sunt:

tusea cronică;
producția cronică de spută;
șuieratul;
gâfâitul;
senzația de sufocare (dispnee), care se instalează cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate;
toleranță la efort tot mai redusă.

Test care indică un risc de BPOC

Societatea Română de Pneumologie recomandă următorul test de risc, care contribuie la evaluarea probabilității de a suferi de bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Răspunde la întrebările de mai jos alegând „da” sau „nu”.

1. Fumezi sau ai fumat cândva?
Da.
Nu.

2. Tușești de mai multe ori pe zi, în cele mai multe zile?
Da.
Nu.

3. Elimini spută în cele mai multe zile?
Da.
Nu.

4. Obosești și rămâi fără suflare, mai repede decât alte persoane de aceeași vârstă cu tine
Da.
Nu.

5. Ai mai mult de 40 de ani?
Da.
Nu.

Interpretarea rezultatelor

Dacă ai răspuns cu „Da” la cel puțin 3 întrebări dintre cele de mai sus, din testul BPOC, este foarte posibil, potrivit unui ghid realizat de Societatea Română de Pneumologie, să suferi de BPOC. Mergi la medic pentru stabilirea diagnosticului și pentru a primi un tratament adecvat.

Așa cum spuneam, chiar dacă BPOC nu se vindecă, boala poate fi tratată și gestionată, iar pacientul observă rezultate foarte bune. Evoluția deteriorării plămânului poate fi încetinită și bronhopneumopatia obstructivă cronică poate fi astfel ținută sub control. Dacă ești fumător, cel mai bun lucru pe care îl poți face este să te lași de fumat.

Care sunt tratamentele pentru BPOC?

Nu există un tratament care să vindece bronhopneumopatia obstructivă cronică, doar tratamente care să ușureze simptomele, să încetinească progresul bolii și să îmbunătățească posibilitățile persoanei afectate de a rămâne activă. Concret, tratamentele includ schimbări ale stilului de viață și administrarea unor medicamente.

Modificări în stilul de viață când ai BPOC

Străduiește-te să renunți complet la fumat, deoarece acesta este cel mai important pas pentru o stare de sănătate mai bună și evită fumatul pasiv și locurile în care ai putea respira alți iritanți pulmonari.

Întreabă medicul dacă îți poate face un plan alimentar care să îți satisfacă nevoile nutriționale (dacă te lași de fumat, e posibil să ai diverse pofte pe care trebuie să înveți să le combați) și, de asemenea, întreabă cât de multă activitate fizică poți face. Activitatea fizică poate întări mușchii care te ajută să respiri și îți poate îmbunătăți starea generală de bine.

Medicamente pentru BPOC

Medicii recomandă pentru tratarea BPOC bronhodilatatoare, care relaxează mușchii din jurul căilor respiratorii, ajutând astfel pacientul să își deschidă căile respiratorii și să i se ușureze respirația. Aceste medicamente sunt luate printr-un inhalator; în cazuri mai grave, inhalatorul poate conține, de asemenea, steroizi pentru a reduce inflamația.

Pentru pacienții cu BPOC se recomandă și efectuarea vaccinurilor împotriva gripei și a pneumoniei pneumococice, deoarece aceștia au un risc mai mare de complicații asociate cu aceste boli.

O formă de tratament este și terapia cu oxigen, dacă bronhopneumopatia obstructivă cronică este severă și nivelurile de oxigen în sânge sunt scăzute. Terapia cu oxigen ajută la o repirație mai ușoară - este posibil ca pacientul să aibă nevoie de oxigen suplimentar tot timpul sau doar în anumite momente.

Reabilitarea pulmonară poate fi, de asemenea, o opțiune, deoarece ajută la îmbunătățirea stării persoanelor care au probleme cronice de respirație. Reabilitarea poate include un program de exerciții, dar și consiliere nutrițională și psihologică.

Ultima soluție pentru pacienții cu simptome severe la care nu funcționează medicamentele este intervenția chirurgicală prin care se îndepărtează țesutul pulmonar deteriorat sau se îndepărtează spațiile mari de aer care se pot forma atunci când sacii aerieni sunt distruși. În caz de boală foarte gravă, poate fi nevoie în cele din urmă de transplant pulmonar.

Informații utile de reținut despre BPOC

Nu este doar o boală a plămânului, ci afectează întregul organism.
BPOC se instalează lent, după mulți ani de fumat, însă afectează și nefumătorii.
La femei, bronhopneumopatia obstructivă cronică este mai severă.
BPOC nu este o boală a vârstnicului.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală cu simptome care nu sunt specifice, ci pot fi confundate foarte ușor fie cu efectele fumatului (tuse, expectorație), fie cu efectele înaintării în vârstă (oboseală sau senzația de sufocare).
Pentru că de multe ori nu este diagnosticată la timp, BPOC poate afecta, pe rând, toate organele; din această cauză, pacienții tratează toate celelalte afecțiuni și nu știu că, de fapt, BPOC este cauza acestora.

Cum îți scazi riscul de a te îmbolnăvi de BPOC?

Dacă ești fumător, străduiește-te să renunți la acest viciu. Renunțarea la fumat este cel mai important lucru pe care un fumător îl poate face pentru a trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă. Este adevărat, dacă ești fumător înrăit, procesul de renunțare poate fi unul dificil, de aceea recomandarea noastră este să ceri sfatul medicului de familie. Acesta te poate ajuta cu un plan eficient pentru a te lăsa de fumat și îți poate prescrie și unele medicamente care să vină în sprijinul tău.
Dacă nu fumezi, nu te apuca. Fumatul cauzează nu doar BPOC, ci crește și riscul de boli de inimă, cancer pulmonar și alte tipuri de cancer.
Evită expunerea la fumatul pasiv. Dacă ai fumători în familie, stabiliți ca aceștia să nu fumeze lângă restul membrilor, mai ales lângă copii și în camerele acestora.
Fii conștient de alte elemente care ar putea să îți dăuneze. Dacă lucrezi cu substanțe chimice, ia măsuri pentru a te proteja împotriva acestora. Dacă locuiești într-o zonă foarte poluată, ia în calcul să investești acasă într-un filtru de aer.
Contribuie și tu, pe cât posibil, la lupta pentru un aer mai curat. Dacă în comunitatea ta există proiecte pentru a ajuta la curățarea aerului pe care și tu și familia ta îl respirați, află ce poți face pentru a da o mână de ajutor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - COPD
https://medlineplus.gov/copd.html
American Lung Association - Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)
https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/copd
BMJ - Burden of chronic obstructive pulmonary disease and its attributable risk factors in 204 countries and territories, 1990-2019: results from the Global Burden of Disease Study 2019
https://www.bmj.com/content/378/bmj-2021-069679
Studiul „Burden of chronic obstructive pulmonary disease and its attributable risk factors in 204 countries and territories, 1990-2019: results from the Global Burden of Disease Study 2019”, apărut în BMJ, 2022; 378 doi: https://doi.org/10.1136/bmj-2021-069679, autori: Saeid Safiri et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...